Sf. Constantin si Elena

Biserica „Sfântul Nicolae” – Brânduşa                 

Istoric

Biserica, monument istoric şi de arhitectură, poartă hramurile Sfântul Ierarh Nicolae, Sfânta Cuvioasă Parascheva, Sfânta Muceniţă Filoteia şi, de la ultima sfinţie (3 iunie, 1991), se mai prăznuieşte aici şi hramul primei Duminici de după Rusalii, Toţi Sfinţii. Situată în strada Brânduşa, numărul 12, biserica este cunoscută îndeosebi sub denumirea de „Brânduşa” după numele uneia din cele mai vechi mahalale din Craiova. Menţionată din anul 1746, când se crede că s-a împărţit oraşul în circumscripţii fiscale, Biserica Brânduşa se afla în raza vechii aşezări a Craiovei, la 200 metri nord-vest de „Piaţa Veche”, Bănia (actual Muzeu) şi Fântâna Purcarului – situată lângă vechiul Han Hurezu, şi la circa 100 metri Nord de Biserica Madona, în spatele Muzeului de Istorie. La circa 100 m Nord de Biserica Brânduşa se află str. Baraţi unde în prima jumătate a sec. XVIII, în timpul stăpânirii austriece, (1718-1739) funcţiona o mănăstire de călugări franciscani – baraţia – instituţie care desfăşura o ofensivă de catolicizare în acest centru.
Anul zidirii nu se cunoaşte precis; după documente apare ca zidită din temelie în anul 1793, pe locul unei mai vechi biserici de lemn, ctitori fiind şetrarul Ştefan Pârşcoveanu, stolnicul Ioan Brăiloiu, Dumitrache Vicşoreanu, logofătul Radu Pleşoianu şi căpitanul Radu Măinescu. Din 1838 grija bisericii revine integral familiei Medelnicerului Scarlat Măinescu. La 1794, era terminată biserica din zid şi în ea se slujea pentru că unul din preoţii de pe atunci a făcut următoarea însemnare, frânturată pe paginile a 5 file (2,3,4,5 şi 6) ale Mineiului lunii Ianuarie, tipărit la Râmnic în 1779: „ Acest Mineiu al lunii lui Ghen(ar) este al sfintei Biserici ce se prăznuieşte hramul Sfântului Erarh Nicolae şi Prea Cuvioasa Parascheva din Craiova, ce se cheamă Brânduşa şi am scris eu să se ştie, iunie 4, 1794, Poapa Iovan ot tam ”.
În 1855, după unele reparaţii făcute de slugereasa Zânca Măinescu împreună cu fiul său Petre; când s-a închis pridvorul şi s-au desfiinţat pereţii dintre naos şi pronaos şi s-a repictat biserica, Sfântul Ierarh Calinic, pe atunci Episcop al Râmnicului - Noului Severin, sfinţeşte Biserica Brânduşa. O altă reparaţie şi resfinţire a Bisericii Brânduşa va avea loc în 1902, din iniţiativa lui Petre Mainescu şi a episcopului Athanasie Mironescu al Râmnicului - Noului Severin. În 1940, din iniţiativa preotului paroh Theodor Mirescu, biserica a fost restaurata din nou cu fonduri date de Banca Natională a României şi de credincioşii din parohie, în timpul mitropolitului Nifon al Olteniei şi Râmnicului Noului Severin. În urma cutremurului din 1977, biserica a avut foarte mult de suferit, acoperişul de olane fiind înlocuit cu tablă. Lucrările de reconstrucţie şi renovare a picturii au fost realizate cu spijinul Direcţiei Patrimoniului Cultural Naţional şi a Sfintei Mitropolii a Olteniei, precum şi a enoriaşilor acestei Parohii. Lucrările, coordonate de PC Preot Paroh Vasile Cârstea, au fost făcute sub supravegherea Domnilor ingineri Alexandru Coşereanu şi Ion Ruscu, cel de-al doilea fiind şi consilier al acestei biserici. În ziua de 3 iunie 1991, Înalt Prea Sfinţitul Părinte Mitropolit Nestor Vornicescu a resfinţit Biserica Brânduşa, dându-i ca dar şi hramul „Toţi Sfinţii”.

Back to Top

Arhitectura Bisericii Brânduşa

Biserica Brânduşa este construită din zid de cărămidă subţire în formă de corabie (navă), spre Est în semicerc iar spre Vest cu pridvor deschis susţinut de patru stâlpi rotunzi de cărămidă. Nu are turle, este singura biserică din Craiova construită în acest stil. Altarul, semicircular, este despărţit de Naos (partea din biserică aflată între altar şi partea de la intrare, numită Pronaos) prin catapeteasma de zid, de sus până jos. În interior, biserica este pardosită cu scândură, iar în pridvor cu cărămidă în dungă. Forma în care se află astăzi Biserica Brânduşa este cea avută la întemeierea ei, în 1793.
Pictura din 1940 a fost restaurata cu cheltuiala lui Petre A. Măinescu, urmaşul ctitorilor, care a şi înzestrat-o cu strane şi cu tot mobilierul necesar din lemn de stejar sculptat.

Back to Top

Slujitorii Bisericii Brânduşa

Dovezile istorice menţionează slujitorii Bisericii Brânduşa abia după construirea bisericii de zid:

-          Preotul Iovan, slujitor al bisericii în anul 1794;
-          Preotul Badea Petru Fotescu şi preotul Gheorghe Matei Cutara, erau slujitori în 1836;
-          Preotul Marin Dumitrescu, din 1863;
-          Preotul Luchian Iliescu, din 1 ianuarie 1915;
-          Preotul Theodor Mirescu, de la 12 august 1934;
-          Preotul Alexandru Ionescu, din 1958;
-          Preotul Ioan M. Stoian, din 1964;
-          Preotul Cârstea Vasile, din 26 octombrie 1974 până la 1 septembrie 2003;
- Preotul Gabriel Sorescu , începând cu 1 octombrie 2003;

Back to Top